Când spunem „adolescent”, ne referim la o persoană aflată la intersecția dintre copilărie și maturitate. Deși în el pulsează puternic dorința de autonomie, de independență și de a se desprinde de sub autoritatea părintească, rămâne în același timp o fragilitate interioară, un sentiment că a rămas ceva neisprăvit.
Psiholog Irina Nikolaus m-a ajutat să înțeleg care sunt indicatorii psihologici care arată că un adolescent care se îndreaptă înspre vârsta adultă a reușit să își formeze o identitate sănătoasă, integrând armonios atât rădăcinile culturale, cât și adaptarea la modernitate.
Mai jos sunt cei 9 indicatorii psihologici solizi care se observă atât în comportament, cât și în modul de gândire și relaționare ale adolescentului:
1. Are convingeri personale, desigur inspirate din mai multe surse principale: familie, prieteni, profesori. Exemplu practic: Anamaria are 14 ani, a luat în greutate și a început să fie interesată de alimentația sănătoasă. Convingerile ei personale privind importanța de a refuza hrana nesănătoasă și de a se orienta spre consumul de fructe și legume sunt influențate de:
- Familie: părinții îi explică mereu că mâncarea sănătoasă ajută la creștere și la energie, că suntem înconjurați de hrană nesănătoasă și periculoasă, iar acasă se găsesc mereu fructe și legume proaspete.
- Prieteni: colegele ei de școală discută despre diete și moduri de a mânca (mai) sănătos, împărtășind idei aflate de pe rețelele de socializare.
- Profesori: profesorul de biologie le vorbește la ore despre nutrienți, vitamine și efectele alimentației asupra corpului.
În final, Anamaria ajunge să creadă că o alimentație echilibrată este esențială pentru sănătate și încearcă să aplice aceste principii în viața ei, având în vedere că își dorește să mai slăbească și să se simtă energică.
2. Se simte în largul său în diferite contexte de viață: familie, școală, mediul online și diverse grupuri cu care are tangențe mai rar.
3. Nu simte că trebuie să se ascundă, să se ferească sau să joace roluri în funcție de context.
Exemplu practic: Andrei are 16 ani și îi place să cânte la chitară. Exersează deja de 2 ani. La școală, la orele de muzică, el cântă cu pasiune și spune ce piese îi plac fără teamă de ce vor crede colegii. Chiar dacă unii colegi preferă alte genuri muzicale, el nu simte nevoia să-și ascundă gusturile sau să pretindă că îi place ce nu îi place. Se exprimă autentic, fără să joace roluri în funcție de context.
4. Poate negocia limite cu argumente pertinente, nu doar să se supună. Exemplu practic: Ioana are 14 ani și părinții i-au stabilit ora de culcare la 22:00. Ea consideră că ar putea rămâne trează până la 22:30 în anumite zile, fie pentru a termina un proiect important la școală, fie pentru a-și repeta lecțiile înainte de teste, nereușind să se încadreze cu timpul. În loc să se supună pur și simplu sau să se certe fără rost, Ioana discută calm cu părinții: explică de ce a estimat greșit timpul alocat pentru un proiect urgent, promite că se va trezi la timp dimineața și că va avea grijă să se culce la timp în seara respectivă. Părinții îi ascultă argumentele și convin să-i permită excepția doar pentru acea seară, menționând că somnul este esențial în viața unui copil.
5. Nu își însușește orbeste obiceiurile și tradițiile familiei, ci doar pe cele care i se potrivesc.
Exemplu: Cristi are 18 ani. Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, petrece câteva zile cu familia și se simte liber să aleagă să plece cu colegii la munte.
6. Nu adoptă trendurile moderne doar ca să fie ca ceilalți sau ca să fie „cool”, cum se exprimă ei.
7. Se simte mai degrabă împăcat cu cine este el, cu originile sale, decât să își dorească să fie alt om.
8. Nu simte nevoia să aleagă între familie și prieteni, împăcând obiceiurile casei cu cele moderne.
9. Face alegeri asumate, nu ca reacție împotriva tradiției sau nu din dorința de a-i copia pe ceilalți. De exemplu, Radu are 17 ani și familia lui are obiceiul ca în fiecare duminică dimineața să meargă la biserică. Radu participă atunci când simte că este important pentru el și îl ajută să se simtă conectat la valorile familiei, dar nu o face doar pentru că „așa trebuie” sau pentru a fi acceptat de părinți. În același timp, el adoptă și activități moderne, precum voluntariat sau hobby-uri digitale, dar nu doar pentru a fi „cool” în fața colegilor. Alegerile lui sunt asumate, integrate între tradiție și modernitate, și reflectă cine este cu adevărat, nu ce așteaptă ceilalți de la el.
Despre Psiholog Irina Nikolaus
Irina Nikolaus este un psiholog clujean care transformă obiectivele clienților săi în realitate, inspirând prin profesionalism, optimism și multă pasiune în activitatea ei cotidiană.
De asemenea, ea este autoarea unor cărți de dezvoltare personală, care transformă cuvintele în mici busole pentru a naviga cu succes printre problemele vieții moderne: familiarizarea cu emoțiile intense, învingerea fricilor, combaterea lipsei de astâmpăr etc. Prin cărțile sale dedicate copiilor, ea ghidează micuții cititori spre claritate, echilibru și încredere în propria putere.